Oghje cuntinuemu à sparte qualchi suggerimenti nantu à a gestione di l'inguernu di e verdure invernali per a riferenza di i lettori.
H. Altezza di falciatura
I gestori di u terrenu erboso anu sviluppatu parechje linee guida nantu à i paràmetri di mantenimentu di i percorsi cù l'aiutu di i cumitati verdi pertinenti. U mantenimentu di i percorsi implica principalmente a falciatura, in particulare l'erba verde. Ci sò parechji fattori chì influenzanu a bagnabilità di u green, è i requisiti per l'altezza di falciatura si riflettenu principalmente in u bisognu di u golfista per a ghjucabilità di u percorsu. L'altezza di falciatura hè cruciale per l'invernamentu di l'erba. Se l'altezza hè troppu bassa, a resistenza naturale di l'erba serà seriamente affettata. Aumentà l'energia interna di a pianta per via di a fotosintesi hè essenziale per u prucessu di indurimentu. A superficia di a foglia hè un impurtante "situ di trasmissione". L'energia hè prima immagazzinata nantu à a superficia di a foglia è poi trasportata à u sistema radicale di a pianta cum'è "energia di riserva" per resiste à u fretu severu.
U primu passu per cunsiderà a falciatura hè di stabilisce limiti à u rendiment di u verde durante a fase di indurimentu, cum'è sceglie un ghjornu per piantà di falcià u pratu è rimpiazzà a falciatura regulare cù più travagliu di rullu. Se a falciatura hè implementata, l'altezza di falciatura deve esse aumentata finu à a chjusura invernale. L'altezza di falciatura pò esse aumentata di 2-3 cm, altrimenti l'erba diventerà un locu per i patogeni o i parassiti per invernà, rendendu i parassiti è e malatie più gravi l'annu prossimu. À u listessu tempu, u stratu d'erba morta deve esse pettinatu, ciò chì hè favurevule à a crescita di u pratu l'annu dopu. Inoltre, a lama affilata di a falciatrice deve esse mantenuta per impedisce chì l'erba si strappi durante u prucessu criticu di indurimentu.

Riassuntu
I fattori chì causanu l'indurimentu di l'erba includenu a bassa temperatura, e poche ore di sole è a ridotta umidità in u terrenu è in e piante, ma questi fattori sò incontrollabili. A resistenza à u fretu pò fluttuà cù i cambiamenti stagiunali, è a temperatura di u terrenu ghjoca un rolu impurtante in a resistenza à u fretu di e piante. Se tutti i fattori sò in bonu statu, l'erba pò ghjunghje à u più altu livellu di resistenza à u fretu ghjustu dopu l'invernu. Tuttavia, una pianta chì pò tollerà temperature inferiori à 0 gradi Fahrenheit in dicembre pò esse capace di resiste à temperature ligeramente inferiori à 20 gradi Fahrenheit solu à l'iniziu d'aprile. Ancu se u terrenu pò migliurà a so tolleranza à u fretu cù l'arrivu di l'invernu, a tolleranza à u fretu di l'erba hè inizialmente stabilita prima di l'invernu. In breve, mentre l'invernu avanza, l'energia immagazzinata in l'erba per "cumbatte" u fretu diminuirà gradualmente. Questu mette in risaltu a necessità di fertilizà currettamente u pratu in autunno è à l'iniziu di l'invernu per massimizà a "tolleranza à u stress" di l'erba. U prucessu di indurimentu hè un passu impurtante in u successu di l'invernu di l'erba, dunquegestori di terrenidevenu pianificà per l'inguernu è mette u più fattori pussibule sottu cuntrollu per migliurà a sopravvivenza di l'erba, indipendentemente da e cundizioni climatiche ch'elli scontranu. Ancu s'è u clima ùn hè micca sottu gestione, ùn hè micca pussibule di stà in cuntattu cù i ghjucatori. I gestori di percorsi devenu stà in cuntattu cù i ghjucatori per fà li sapè di i preparativi di u percorsu per l'inguernu è di e regule di cundotta ch'elli devenu seguità.
Data di publicazione: 24 dicembre 2024